...intre primul pacat ...si mantuire...

Omul poate uita ce a trait? Poate. Daca ar trai lucruri ingrozitoare, si-ar putea continua viata ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat? Ar putea. Dar daca a lasat acolo in trecut ceea ce ii e foarte drag? Unii cred ca o familie inseamna a putea musamaliza in familie toate lucrurile rele. ...poti tu sa depasesti ziua aceea...sau noaptea aceea a vietii tale... ...noaptea tradarii???...sau noaptea tradatorilor?!... Daca trebuie sa invat ceva din toata povestea asta, lectia e ca intr-un final, prieten sau dusman, fiecare ramane la un moment dat pe cont propriu! In acelasi oras se ascunde povestea a doua orase separate. In cele doua orase se plimba doi oameni. Ascund in ei ceea ce vor de fapt. Doi oameni, in doua orase. Unul a intrat in acest oras azcunzandu-si furia. Doi oameni, doua orase. Celalalt a intrat in acest oras ascunzandu-si speranta. Atat gandurile, cat si telurile ambilor oamenilor sunt ascunse. Dar amandoi stiu. Cand se vor intalni, nu se vor lupta doar oamenii pana la moarte, ci si orasele. ...in acest oras sunt doua orase separate. In unul ti se pune totul in fata, ca sa alegi ce vrei. In celalat, e necesar sa prinzi intai ceea ce vrei. In orasul asta, trebuie sa te temi de cel ce isi pleaca in fata ta capul. Sa stii ca are capul in jos, dar tinteste sus. In orasul de sus, intai trebuie sa-l protejezi pe cel care-si pleaca in fata ta capul. Fiindca cel care isi pleaca in fata ta capul, acolo il tradeaza pe altul. ...in primul dintre aceste orase, o sa faci orice ai face dupa ce te ridici de la masa. In celalat oras dintre cele doua, o sa faci orice ai face inainte sa te ridici de la masa. Au fost construite doua case in cele doua parti ale orasului! ...se inalta doua case in cele doua orase! ...una este un adevarat palat, in varful unui deal, cealalta arata ca o cabana veche, undeva la vale. Care dintre cele doua case va rezista furtunii care se pregateste sa vina?! Era vremea intelepciunii. Era vremea prostiei. Era epoca credintei. Era epoca indoielii. Era anotimpul luminii. Era anotimpul intunericului. Era primavara sperantei. Era iarna disperarii. Detineam totul. Nu detineam nimic, defapt! Au fost construite doua case in cele doua parti ale orasului! ...se inalta doua case in cele doua orase! Cei doi proprietari si-au deschis portile. Sunt oameni care au inceput sa intre pe poarta. Ajutoare, paznici, si toti cei disparuti candva cu siguranta se intorc acasa... ...tie nu-ti ramane decat sa te pregatesti de lupta! Ca sa le atragi atentia celor de sus si sa-i momesti pe cei de jos nu e suficient sa fii erou. Nu e de ajuns! Trebuie sa stralucesti! Nu e suficient sa fii puternic! Nu e suficient sa fii curajos! ...la poarta celor doua orase sunt doi oameni. Ca sa te poti inalta intr-unul dintre cele doua orase, trebuie sa stai in banca ta, cu eleganta, fara sa lasi sa se observe nimic. Cand va veni timpul te vei ridica in picioare...pentru a te confrunta. Confruntarea trebuie sa aiba loc, ca sa-i faca loc linistii de care ai nevoie! Trebuie sa-ti placa linistea, pentru ca atunci cand se sfarseste galagia, cel care ramane in urma sa asculte linistea, este cel care ramane in viata....