sâmbătă, 14 august 2010

ADORMIREA MAICII DOMNULUI

Pentru toti crestinii ziua de maine este o zi speciala. Este o zi pe care ar trebui sa o traim duhovniceste asa cum am invatat copii fiind de la bunicii nostrii, care lasau totul la o parte si plecau la manastirile unde, in genunchi si rugaciuni aduceau slava Domnului si Maicii Sale, Stapanei noastre. In genunchi, rugandu-se si facandu-si fiecare crucea cea dintotdeauna.

Am gasit printre lecturile si insemnarile mele, o pagina care descrie simbolistica crucii inaltator. O redau aici in speranta ca, daca veti citi, veti cauta si cartea in care am gasit-o: "Inalta magie", Eliphas Levi.


"....Eu sunt cheia intelepciunii ce va sa vina, va spune crucea; eu sunt semnul glorios al stauros-ului pe care Dumnezeu l-a fixat in cele patru puncte cardinale ale cerului, pentru a servi de dublu pivot universului.

Am explicat pamantenilor enigma sfinxului, dand oamenilor ratiunea durerii, m-am hranit din simbolismul religios realizand sacrificiul. Eu sunt scara insangerata pe care umanitatea urca spre Dumnezeu si pe care Dumnezeu coboara spre oameni. Eu sunt arborele sangelui si radacinile mele il absoarbe din intregul pamant pentru ca sa nu se piarda, ci sa rodeasca in ramurile mele fructele devotamentului si ale iubirii. Eu sunt semnul gloriei, pentru ca eu am revelat onoarea; printii pamantului ma atarna la gatul eroilor. Unul dintre ei mi-a facut un al cincilea brat pentru a ma transforma intr-o stea. Poate ca acel martir al gloriei si-a prevazut sacrificiul si dorea ca, adaugand crucii inca un brat, sa-si pregateasca un capatai lui si lui Hristos. Imi intind bratele egal in dreapta si in stanga si impart binecuvantarile lui Dumnezeu intre Maria si Magdalena; ofer mantuire pacatosilor si celor drepti o noua gratie; il astept pe Cain si pe Abel pentru a-i impaca si a-i uni. Pot folosi drept punct de reunire a popoarelor si voi prezida la judecata de apoi a regilor, sunt chintesenta legii, caci pe bratele mele scrie: credinta, speranta, caritate. Eu sunt rezumatul stiintei pentru ca pot explica viata umana si gandirea lui Dumnezeu.[...]


Iubirea va regenera stiinta binelui si a raului, arborele libertatii umane. Imensele mele brate vor umbri lumea intreaga si poparele obosite se vor odihni la umbra mea.[...]


Apoi, adresandu-se crucii, Asverus i-a spus, stergandu-si ultima lacrima: '' De optsprezece secole te cunosc, caci te-am vazut purtata de Hristos coplesit sub povara ta; am clatinat din cap si te-am batjocorit atunci pentru ca nu stiam sa blestem, ii trebuia religiei mele anatema lumii pentru a o face sa inteleaga divinitatea celui acuzat; iata de ce am indurat curajos optsprezece secole de ispasire, traind si suferind in mijlocul generatiilor care mureau in jurul nostru, asistand la agonia imperiilor, pasind peste ruine si privind mereu nelinistit daca nu cumva te-au rasturnat ; dar, dupa toate convulsiile lumii, te vedeam mereu in picioare!

Nu ma apropiam insa de tine pentru ca inchizitia mi-a urcat fratii pe rug in prezenta imaginii tale; nu m-am apropiat de tine pentru ca nu-mi vorbeai, in timp ce falsii ministrii ai cerului vorbeau in numele tau despre damnare si razbunare, iar eu nu puteam asculta decat vorbele de milostenie si fratie! De aceea, imediat ce vocea ta a ajuns pana la mine, mi-am simtit inima schimbata si constiinta mea s-a linistit! Binecuvantata sa fie ora salvatoare care m-a adus la picioarele crucii!''


Atunci o poarta se va deschide in cer avand drept prag muntele Golgota, iar in fata portii umanitatea va vedea cu uimire crucea stralucitoare pazita de Evreul ratacitor care isi va lasa la picioarele ei carja calatoriilor sale si de sfinxul care-si va intinde aripile, cu ochii stralucitori de speranta, ca si cum ar fi gata sa-si ia un nou avant, transfigurandu-se!

Iar sfinxul va raspunde intrebarii crucii: "Dumnezeu este cel care triumfa impotriva raului punandu-si fii la incercare, el este cel care ingaduie durerea pentru ca El este leacul etern; Dumnezeu este cel care este si in fata Lui rau nu exista."

Iar crucea va raspunde enigmei sfinxului: "Omul este fiul lui Dumnezeu care devine vesnic prin moarter si care se elibereaza prin iubirea inteligenta si victorioasa de timpul mortii; omul este cel care trebuie sa iubeasca pentru a trai, iar el nu poate iubi daca nu e liber; omul este fiul lui Dumnezeu si al libertatii!"[...]


Sa aducem la picioarele copilului din Bethleem aurul, tamaia, si mirul vechilor magi, acum cand regii pamantului par sa-l trimita in iesle. Pontifii pot fi saraci, dar sa tina cu putere intr-o mana sceptrul stiintei, sceptrul regal al lui Solomon, iar in cealalta carja caritatii, carja bunului Pastor si de abia atunci vor fi cu adevarat regi in aceasta lume si in cealalta."



Binecuvantarea Domnului peste toti cei care stati la picioarele Crucii!

CUVINTE....PENTRU SUFLET....

Am vrut sa scriu altceva dar in ultima clipa m-am razgandit....indiferent ce as putea scrie nimic nu ar fi putut suna astfel:
"La inceput era Cuvantul si Cuvantul era la Dumnezeu si Dumnezeu era Cuvantul.
Acesta era intru inceput la Dumnezeu.
Toate prin El s-au facu; si fara El nimic nu s-a facut.
Intru El era viata si viata era era lumina oamenilor.
Si lumina lumineaza in intuneric si intunericul nu a cuprins-o.
Fost-a om trimis de la Dumnezeu, numele lui era Ioan.
Acesta a venit spre marturie, ca sa marturisesca despre Lumina, ca toti sa creada prin el.
Nu era el Lumina, ci ca sa marturiseasca despre Lumina.
Cuvantul era Lumina cea adevarata, Care lumineaza pe tot omul care vine in lume.
In lume era si lumea prin El s-a facut, dar lumea nu L-a cunoscut.
Intru ale Sale a venit, dar ai Sai nu L-au primit.
Si celor cati L-au primit, care cred in numele Lui, le-a dat putere ca sa se faca fii ai lui Dumnezeu.
Care nu din sange, nici din pofta trupeasca, nici din pofta barbateasca, ci de la Dumnezeu s-au nascut.
Si Cuvantul S-a facut trup si S-a salasuit intre noi si am vazut slava Lui, slava ca a Unuia-Nascut din Tatal, plin de har si de adevar.
Ioan marturisea despre El si striga, zicand: Acesta era despre Care am zis: Cel care vine dupa mine a fost inaintea mea mea, pentru ca mai inainte de mine era.
Si din plinatatea Lui noi toti am luat, si har peste har.
Pentru ca Legea prin Moise s-a dat, iar harul si adevarul au venit prin Iisus Hristos.
Pe Dumnezeu nimeni nu L-a vazut vreodata; Fiul cel Unul-Nascut, Care este in sanul Tatalui, Acela L-a facut cunoscut."

Evanghelia dupa Ioan, cap.1, 1-18


Nimic din ceea ce as fi putut scrie azi nu ar fi putut sa redea starea mea interioara. Am vazut atata deznadejde in jurul meu in saptamanile care au trecut, am vazut atatia prieteni buni inselati, furati de asa zisele companii pentru care lucreaza sau au lucrat, incat nimic nu le mai poate aduce speranta inapoi....
Poate doar credinta in Cuvintele Mantuitorului nostru: "Acestea vi le-am grait ca intru Mine pace sa aveti. In lume necazuri veti avea; dar indrazniti. EU am biruit lumea."
Indrazniti sa sperati din nou! Nimic nu e vesnic, in afara de Lumina lumii...ei cei care isi bat joc de noi, marii directori de companii....intr-o zi vor privi in jos...in cadere....

duminică, 1 august 2010

FRUSTRATA CA TRAIESC IN ROMANIA?!?

Am cerut permisiunea prietenei mele, Zoe, de a nota si eu cate ceva pe blogul ei. Simt nevoia de a ma exprima si de a face publica opinia mea... Simplu si modest exprim ceea ce simt si vreau ca fiecare in parte sa faca acest lucru.
In niciun caz nu sunt frustrata de faptul ca sunt si traiesc in Romania!!! Tara aceasta atat de frumoasa, plina de poezie, dragoste si arta nu are cum sa ma faca sa fiu frustrata.
Nu sunt frustrata, doar enervata, oripilata si revoltata de ceea ce au facut din Ea. Situatia din tara noastra, cam greu de inteles dealtfel, ne-a facut pe noi, tinerii, sa strambam din nas si sa injuram printre dinti de fiecare data cand auzim de politica, guvern si bani publici.
Exista o intrebare atunci cand completezi un CV: "unde te vezi peste cinci ani?". Multi ar scrie ca pe o insula pustie. E o intrebare grea, as zice, ni s-au taiat toate aripile, am fost folositi de companii mari si ni s-a dat cu sutul. As da multe exemple de tineri ca mine care, brusc, s-au vazut cu foaia pe care scria " incetarea contractului de munca..." deznadajduiti si din nou cu sentimentul ca cineva s-a sters la fund cu munca lor.
Totul depinde acum de jocuri politice, de ce companii se mai privatizeaza sau dau faliment, de cine mai fura pe cine... totul depinde acum de dorinta bogatilor de a se imbogati mai vartos.
Ca nuiaua despre care scria Creanga.... asa vreau sa ajung. Sa fasai in aer si sa lovesc. Sa ma mulez pe corpul "nelegiuitorului" ( cel care imi ia mie orice farama de speranta si ma face sa imi fie frica de viitorul meu), sa ii las o urma rosie si usturatoare, sa fie insemnat, sa il doara toata viata lui ... Asa vreau sa fie cuvintele mele, sa taie aerul si sa altoiasca nesimtitii care isi bat joc de tara asta, de tineri si de viitorul nostru.
Romania trebuie scoasa din rahat, rahatul in care ne-a bagat comunismul, rahatul in care suntem de la revolutie incoace. Totul a intrat intr-o obscuritate totala o data cu sfarsitul Celui de-al Doilea Razboi Mondial si cu executarea Maresalului Ion Antonescu. Sunt absolut convinsa ca tinerii pot salva tara asta. Sa fie lasati sa se implice, sa faca ceva nu doar sa li se spuna ca sunt considerati "speranta" acestui popor. Care speranta? Speranta sa ce? Ni s-au taiat aripile si suntem de cateva generatii incoace o alta generatie de sacrificiu? Trebuie sa se sesizeze cineva ca nu mai suportam sa traim asa. Nu avem o siguranta si psihicul nostru are mult de suferit din aceasta cauza. De ce suntem bombardati cu non-valori si oameni care au autoritate de ultima speta?
La varsta pe care o am mi-e greu sa imi imaginez un viitor, nu prosper ci unul decent. Mi-e greu sa ma gandesc ca voi ajunge sa intemeiez o familie... oare nu vor fi chinuite mai groaznic fiintele carora le voi da viata? Mi-e greu sa ma gandesc ca poate maine nu o sa am cu ce trai...
Am inteles ca trebuie sa renuntam la a ne mai dori ceva. Asa o fi... Dar am credinta ca ar trebui sa facem CEVA cu ceea ce avem deja. Avem tineri, avem intelectuali, avem valori si principii. Mi se pare imposibil sa fim condusi de o adunatura de mizerabili care nu stiu sau au uitat ce inseamna sa fii student, sa ai un ideal sau un principiu.

Raluca Iftime