Multi specialisti in numerologie, explica fiecare dupa gradul de initiere tainel cifrei 4, cifra sub vibratia careia ne vom afla cu totii in anul ce va veni. Nu contest nimic, din toate cele ce se spun. Stii ei mai bine decat mine ceea ce explica. De aceea, am sa incerc sa explic si eu, semnificatia cifrei 4, semnificatie pe care am pus-o cap la cap, in urma studiilor facute pe cont propriu. Nu stiu daca este sau nu adevarat ceea ce voi scrie, dar aceste randuri sunt concluziile mele. Sper sa va fie de folos.
Cifra 4 este cifra patrulaterului. Stim ca ezoteric omul exista in trei planuri, sau in trei etaje, daca ne gandim la faptul ca Omul in sinea sa, in dorinta sa de cunoastere, trebuie sa treaca prin trei stari sau sa "urce" spre Dumnezeu, prin trei "etaje". La primul etaj, Omul exista. La al doilea, el este! Prin insasi forma sa (patrulater) acest al doilea etaj se defineste ca un timp de oprire, un timp de incercare. Numarul patru e simbolul stabilizarii: patru picioare confera echilibru oricarui corp solid, patru pereti formeaza scheletul oricarei case. Dincolo de aceste exemple concrete, numarul patru introduce ideea de loc inchis, secret, acoperit, in care cel ce ramane un timp traieste o incercare.
Toate traditiile mentioneaza notiunea de incercare in legatura cu numarul cu numarul patru: punerea in carantina corespunde unei legi ontologice. La egipteni, ca si la lumea iudeo-crestina, cele patruzeci de zile de dupa moarte pregatesc un prag dificil de trecut.
Traditia sacra a Egiptului antic spune ca, la patruzeci de zile dupa decesul sau, Faraonul
trebuia sa se masoare cu un taur, inainte de a intra in lacasul zeilor. Regii Frantei nu erau niciodata ingropati decat dupa ce treceau patruzeci de zile de la moartea lor.
In textele noastre sacre, poporul iudeu umbla patruzeci de ani prin desert dupa iesirea din Egipt. Hristos posteste patruzeci de zile in desert, dupa botezul Sau. Si tot patruzeci de zile il pregatesc pe crestin pentru Sarbatoarea Pastilor, al carei sens etimologic este "trecere". In aceleasi taine crestine, Inaltarea Domnului marcheaza cea de a patruzecea zi dupa Paste. In pantecele matern, copilul se dezvolta timp de sapte ori patruzeci de zile. Toate exemplele pe aceasta tema, pe care le-am putea multiplica luandu-le din diferite traditii, ilustreaza aceeasi notiune de sedere-oprire intr-un loc de incercare, precedand o trecere traita ca o sarbatoare.
In acest context , patrulaterul apare ca o matrice, in afara de cazul cand devine mormant pentru cei ce nu cunosc adevaratele legi sau pur si simplu pentru cei ce nu mai au nici o speranta.
Legea care carmuieste incercarea este inscrisa in cuvantul ebraic corespunzator numarului 4. Acest cuvant este "Dalet" si inseamna "poarta". Sa ne oprim putin asupra lui. Notiunea de poarta se impune deja in numarul care simbolizeaza incercarea, matricea, locul inchis de unde, dupa toate aparentele, nu se poate iesi niciodata: fiecare matrice e o poarta.
Orice incercare presupune un sfarsit care e o depasire. Cuvantul ebraic "Dalet" se descompune astfel: 4- 30- 400. Poarta este construita ca o deschidere incadrata de doi de 4, un fel de stalpi ce il lasa sa treaca pe 30, simbol al miscarii, al vietii. Astfel, cifra 4 ne apare cu semnificatie profunda si antinomica de "oprire" si de "trecere".
Din nefericire, exista doua tendinte opuse care il fac pe omul obisnuit sa adopte atitudini gresite. In prima tendinta se inscrie categoria resemnatilor, a condamnatilor la moarte care nu vad in cifra 4 decat aspectul sau de "oprire". Aceasta oprire e asimilata cu inchisoarea, cu moartea. Materia devine in acest caz un adevarat mormant, ingropand o data cu nefericitul intregul sau potential de creativitate, de lumina, de bucurie.
Din a doua categorie fac parte cei ce au in vedere, dimpotriva, numai aspectul "trecere".
Acestia refuza sa confere realitate prezentei stabilizatoare a celor doi stalpi, neluand in considerare decat miscarea ce ii va "purta dincolo" si le va deschide orizonturi eliberatoare.
Numarul 4, respectiv patrulaterul care constituie cel de al doilea etaj, nu e trait in mod adecvat decat de cei ce percepcorect ambii poli ai incercarii si raportul existent intre ei; pe de o parte, structurile: fizice ale lumii noastre, structurile psihosomatice ale Omului "vechi" si structurile ontologice ale fiintei sale profunde; pe de alta parte, dinamismul vietii care impune implinirea, de la samanta pana la rod.
Omul se afla intre pamant si cer ca intre cei doi poli al unui magnet. Daca da drumul unuia din poli, curentul inceteaza sa mai treaca. Atunci Omul fie ca se volatilizeaza intr-un fals spiritualism, fie ca se innamoleste, dar nu se implineste. O trezire a constiintei apare asadar ca fiind necesara in momentul intrarii in patrulater, la etajul Fiintei, unde se produce adevarata intrupare pregatita de trecerea prin etajul inferior.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu